the catcher in the rye

We are all strangers in za big city.Aglomeratie ,mereu ,in metrou,in magazine,in jurul meu si mai ales in drum spre facultate,la Romana.SI totusi sunt plina de gratitude k nu sunt in China.Ma gandesc cum suntem obligati sa ne lipim unul de celalalt,sa ne impingem,ca intr-o piesa de teatru modern.Miscarile noastre au efect in lant,robo-papusi,"take my breath away",fara semnificatii metaforice.Interactionam astfel,la un nivel subliminal,pur fizic,poate karmic, cu oameni pe care nu o sa-i mai vedem aproape sigur niciodata..all strangers,cu vietile si visele lor ascunse.
Versurile lui Sorin G.("Musuroi de furnici"),redau asta:
"Tot bulevardul gri e plin
De oameni ce se lovesc lin
Nu ma gandesc,ci doar astept
Semnul subtil sa ma opresc.

Un cersetor plange-n zadar
Toti il ignora,n-are har
Acum si eu il ocolesc,
Imi e rusine sa opresc.

Inaintez plin de regret
Prin al lumii cerc defect
Ce se-nvarte-n jurul meu
Pe un cer negru si greu.

Si deodata ochii albastri
Mi-au zambit precum doi astrii,
Ea a trecut pe langa mine
Ah...S-a dus...Nu mai revine.

Nimanui nu-i pasa ieri,
De blestemul unei veri
Si de moartea unei clipe,
Doar straini de nicaieri.

Am fost,suntem si vom fi
Mii de straini prinsi in cutii,
Doar musuroaie de furnici
Bine-mbracati si dichisiti."

Privirea este poarta transmiterii energiei.("ochii sunt oglinda sufletului")Cu cat esti mai vesel ,mai increzator,ai o lumina mai puternica ,nu ai "lacune",deci un scut mai bun.Si atunci cand noi suntem carti de joc intr-un pachet,constransi sa ne apropriem unul de celalalt ,de ce nu am crede ca se transmit si energiile noastre ?

venice

Pe scena Teatrului de Masca,
Un ideal incearca sa se nasca:
Intr-un decor pur visiniu ,
Si totusi mult prea timpuriu.

Provocare la duel,
Intr-un ring ,ea si el
Deseneaza un cerc de foc..
care va avea noroc ?

Dragostea-i un dans..
Cel mai dur suspans..
Ritmul e frenetic,
Gandul un eretic!


din al totului nimic,
ea alege ce-i mai mic
din nimicul ce e tot
ea devine clopot!

continuare ..(prima iubire,ultima amintire)

-as vrea sa fiu cartea pe care o citesti in fiecare seara,sa imi ghicesti sensurile rasfoindu-mi paginile,si sa adormi cu mine pe pieptul tau
-as vrea sa iti intorc cuvintele,sa le amestec in lutul inimii mele,sa nu le mai inteleaga nimeni in afara de mine,sa imi fac un colier din ele ,si sa il port numai in stralucirea noptii ,cand goala ma vezi doar tu.
-as vrea sa te leg la ochi si sa ma ascund de tine;sa ma ghicesti dupa urma-mi de parfum,pe o strada parisiana,venetiana,marocana....
-as vrea ca umbrele noastre sa se sarute odata la lumina unui felinar,pe o strada absconsa
-vreau inapoi sarutul ala infricosat din ploaie,d c mi-a fost asa de teama ?
-vreau sa-mi atarn palma in palma ta,sa mi-o masor si sa unesc liniile destinelor noastre,sau sa le mazgalesc pe o foaie si sa o arunc in mare,intr-o sticla de iaurt
-vreau sa ma pictezi privind spre fereastra,intr-o dimineatza
-vreau sa te gasesc in desert ,unde te-am pierdut candva,privind orizontul de credinte rosii..

ceasul ticaie

Sunt oare destul de grea ca daca ma asez pe minutarul ceasului meu ,sa pot sa il opresc? As incerca dar viata mea nu e in echilibru ..si as pica dupa el in abisul minutelor fara sfarsit,si cine s-ar incumeta sa vina dupa mine ?

Mananc o inghetata.Nu mi-e mila de copilul dintr-un satuc african ,parfumat in fumuri si culori de Dumnezeu,care nu a gustat niciodata o inghetata.Mi-e mila de cel care ma priveste acuma savurand-o.Imi urmareste fiecare miscare cu atentia unui ceasornicar.Este sarac.Oricat de multa inghetata va manca peste ani,nu se va satura niciodata .

acu cv timp ,eu si cea mai buna prietena a mea ,ne petreceam timpul din cursul orelor intinse pe cimentul rece din curtea liceului Sincai,privind apatic spre un cer roz-gri si intrebandu-ne cum am putea "sa daramam barierele si sa construim puntile de legatura intre oameni ?".ne implicaseram deja in probleme de discriminare,participaseram la diverse sesiuni cu tema de dezbatere "diferiti ,dar la fel",primiseram premii de excelenta ,inmanate de maini acoperite de camasi albe ,apretate,chiar ni se publicasera cateva impresii intr-o carte despre holocaust..si totusi era ..nimic.Pentru ca daca noi calculam problemele existentiale generale ca medie aritmetica,ele se piteau ticaloase sub un radical si deveneau geometrice,adica mult mai mari.Si noi deveneam invers proportional,mult mai mici in incercarea de a le cuprinde...

-"Singura conditie pentru ca raul sa biruie este ca oamenii buni sa nu faca nimica."

Am daramat o bariera printr-o alegere in plan personal,facuta acum mai bine de un an,despre care nu vreau sa vorbesc.Este totusi nostim sa vad oameni pe strada si in metrou,privind usor mirati si ramanand pe ganduri.Am mai invins un demon,cel al aparentei.

Oana.Mi-e dor nu de tine,ci de ceea ce sunt cand sunt cu tine.As face absolut orice pentru tine.Astept sa ma suni peste 20 de ani ,si sa radem si sa ne certam la fel.Am vazut inregistrarea de la bal ,ai fost (..),ai cantat->ai transmis->am plans.


o panza de paianjeni e atat de fina ,dar te poate prinde in plasa ei,daca esti gandacel ,musculita..etc.daca esti om o poti frange cu un deget.asa se distruge o munca laborioasa.si totusi moartea da valoare vietii.ce ai alege sa fii: panza de paianjen,omul sau gandacelul ?


Cred k am mai scris asta pe blog undeva,despre filmul acela ,cu baiatul care a incercat sa schimbe lumea facand trei fapte bune unor oameni ,care la randul lor trebuiau ,in balanta ,sa faca alte 3 fapte bune unor necunoscuti ,principiul"da-o mai departe!",care mi se pare genial si mai ales,realizabil.3*3*3*3...3 la puterea ..inseamna PUTERE.

Am face dragoste cu Universul ,am sterge pana si virgula care ne separa numele.Am atinge stelele ,calatorind prin noi ,catre noi.

Cred...(ma-nvart in cerc)

Teoria 1
Mintea noastra e rotunda ,de aia percepem un cerc ca fiind perfect ,deci chestia cu limitele noastre antagonice ar fi o utopie in conditiile in care noi alergam precum un catel in jurul cozii,ne plimbam pe un diametru ..
Asa ca poate secretul e sa ne indreptam spre Centru(conteaza si pe ce raza alegem sa mergem,chiar daca ar fi egale ipotetic,in cazul in care am ajunge evident la centru cu totii),adica sa ne intoarcem in noi...sa cautam sa aflam raspunsurile la marile intrebari uitandu-ne cu atentie la noi,pentru ca si noi la randul nostru ,suntem centrul Universului.
Teoria 2
Spatiu=timp
De aia cred ca ar fi posibila o masina a timpului.Amprenta a ceea ce facem,gandim ,simtim,o numim "amintire" si presupune o rememorare a unei perioade ,dar care se va lega mereu si de un spatiu ,si multitudine de circumstante adiacente.Ne intoarcem intr-un fel ..si in spatiul acela."Mii se ani lumina" se scurg pe pamant ,printr-o clepsidra,intr-o clipa,deci timpul este relativ("anii tai se trec ca clipe ,clipe dulci se trec ca veacuri"-M.Eminescu) ,iar ceea ce ne inconjoara este in dinamica,ceea ce implica schimbarea,fiecare secunda noua aduce ceva nou in lume,spatiu.Timpul devine spatiu,pentru ca merg concomitent,nu se pot dezbina,pana in punctul in care se confunda.Capatam materialitate in spatiu ,odata cu secunda 0 a conceperii noastre.Alternanta zi-noapte se insumeaza in spatiul existentei noastre,in anii care trec.Atunci cand murim,atat timpul cat si spatiul perceptiei noastre continua la alte valente.
Teoria 3
dupa moarte
Raiul inseamna eliberare si libertate .Si cred ca vine dupa cata iubire am daruit universului,pentru ca atunci cand iubim iesim din noi insine,devenim liberi in adevaratul sens al cuvantului.
Iadul inseamna blocarea in propriul eu ,constientizarea sisifica a propriilor pacate,a adevaratelor lor semnificatii(caderea valului..),ca intr-un cosmar ,in care vrei sa fugi si nu te poti misca,in care stii ca visezi si ca te afli in pat, si nu te poti trezi,si repetarea lui la infinit.

prima iubire,ultima amintire

Sa ma privesti cu mana acoperindu-ti un ochi ,pentru a pastra celuilalt placerea de a ma descoperi mai tarziu
-sa ma inghita nisipul si peste milenii,valurile marii sa ma descopere din nou la fel cum eram cand priveam rasaritul,langa tine..
-sa fiu o pietricica pe fundul unui lac,linistita si nepasatoare,chiar daca apa face unde
-sa fiu copacul la umbra caruia sa stai,intr-o zi de vara si visare,cand totul in jur inceteaza
As vrea sa te leg la ochi si sa ma ascund de tine;sa ma ghicesti dupa urma de parfum,alergand pe o strada parisiana
-as vrea ca umbrele noastre sa se sarute o data la lumina unui felinar,pe o strada absconsa
-sa fiu gargaritza pe care o intrebi ludic:"acolo unde-o-i zbura acolo m-oi marita"
-sa ma scufund in amintiri ,sa fiu Calin,sa ma intorc in mine,scufundandu-ma in baile egiptenilor,si tu sa fi pacatul meu
-sa ma tavalesc prin iarba ,sau sa sar ,sa fiu o broscutza mai bine,care te face sa razi
-sa fiu o albina si sa te intep ,sa mor din dragoste
-sa ma invart ,pana ametesc si cad ,ca un copil..dar sa cad in bratele tale
-sa fiu camasa ta preferata ca sa ma tii mereu lipita de tine
-sa fiu cea mai frumoasa indianca, impodobita cu aur si diamante facute din lacrimi
-sa nu ma cunosti niciodata si sa ma stii mereu in preajma ta
-sa nu atingi niciodata si sa ma simti sub pielea ta vibrand ca un cantec
-sa ma prinzi de mana ,dupa ce mor si sunt ratacita in intuneric sau orbita in lumina
-sa fiu punctele de suspensie din cea mai frumoasa poezie a ta
-sa iti amintesc ce e libertatea,atunci cand alergai copil ,pe un camp la tara,uitandu-te acum la parul meu in vant..
-sa iti ghicesc in palma fericirea in linii frante si sa surazi
-sa ma ascunzi intr-o scoica si sa ma arunci in marea violeta ,sa nu ma gaseasca nimeni,si sa iti petreci restul vietii scufundandu-te si cautandu-ma in abisul unei clipe efemere,dar de neuitat
-sa fiu calul pe care pariezi ,si sa castig mereu,fiecare concurs
-sa fiu ploaia care te face melancolic
-sa fiu secundarul de la ceasul tau ca sa te poti uita la mine de cat mai multe ori
-sa fiu o actrita si sa ma aplauzi in delir,cu ochii sclipitori
-sa fiu catargul vasului tau,pe o mare de iluzii
-sa fiu picatura de ploaie care se uneste cu lacrima de pe obrazul tau,indulciind-o
-sa fiu un curcubeu ,sa iti aduc speranta dupa fiecare ploaie ,dar sa nu ma poti atinge niciodata'
-sa ma catar pana la o stea si sa ma agat de ea cu disperarea celui caruia ii e frica sa priveasca in abisul unei priviri
-sa fiu borcanul de gem in care iti bagai degetele cand erai copil,mustind de placerea delictului
-vreau sa-mi atarn palma in palma ta,sa mi-o masor si sa unesc liniile destinelor noastre,sau sa le mazgalesc pe o foaie si sa o arunc in mare,intr-o borcan
-vreau sa ma pictezi cu privirea cand intr-o dimineata ma uit pe fereastra
As vrea sa fiu cartea pe care o citesti in fiecare seara,sa imi ghicesti sensurile rasfoindu-mi paginile,si sa adormi cu mine pe pieptul tau

As vrea doar sa fiu ,atunci cand nu sunt nimic...

Nichita ,maestrul

E o întâmplare a fiinţei mele



şi atunci fericirea dinlăuntrul meu



e mai puternică decât mine, decât oasele mele,
pe care mi le scrâşneşti într-o îmbrăţişare
mereu dureroasă, minunată mereu.



Să stăm de vorbă, să vorbim, să spunem cuvinte



lungi, sticloase, ca nişte dălţi ce despart



fluviul rece în delta fierbinte,



ziua de noapte, bazaltul de bazalt.



Du-mă, fericire, în sus, şi izbeşte-mi
tâmpla de stele, până când
lumea mea prelungă şi în nesfârşire
se face coloană sau altceva
mult mai înalt şi mult mai curând




Ce bine că eşti, ce mirare că sunt!




Două cântece diferite, lovindu-se amestecându-se,




douâ culori ce nu s-au văzut niciodată



una foarte de jos, întoarsă spre pământ,




una foarte de sus, aproape ruptă




în înfrigurata, neasemuită luptă




a minunii că eşti, a-ntâmplării că sunt.

Va redau cuvintele din finalul unei carti citite recent:"Ti se poate lua totul;bunurile tale ,cei mai frumosi ani ai tai,toate bucuriile si toate meritele,chiar si ultima camasa -iti vor ramane intotdeauna visele ca sa reinventezi lumea pe care ti-au rapit-o."
Cartea se numeste :"Atentatul" si este scrisa de Yasmina Khadra,sub adevaratul nume ,Mohammed Moulessehoul,sciitor algerian.Pe scurt povestea : intr-un restaurant din Tel Aviv,o tanara explodeaza in mijlocul catorva zeci de clienti.La spital,doctorul Amin,chirurg iraelian de origine araba,opereaza pe banda supravietuitorii atentatului,incercand sa-i salveze.In noaptea ce urmeaza carnagiului,este chemat insa de urgenta la spital pentru a examina corpul sfasit al kamikaze-ului.Pamantul ii fuge de sub picioare:descopera chipul propriei sale sotii..