Astazi a fost ziua liceului meu(..Sincai...manastirea..."cimitirul tineretii mele ").Am raspuns invitatiei dirigintei mele si m-am prezentat mandra(in toate cele -lol) si cu un buchet de lalele albe si un martisor.Nu regret,am plans si mi-am reamintit ..cine eram ,cine vroiam sa fiu ,cine inca pot sa fiu.Stand in vechea mea banca,luminata de soarele de afara, am ascultat alaturi de prieteni noi si vechi povestea domnului Lubens,un supravietuitor al Holocaustului din Romania.Ne-a povestit viata dansului si singurul sau regret ,k nu a putut sa-si ia ramas -bun de la mama sa si cei doi frati gemeni de 14 ani.Dupa ce au coborat din "trenurile mortii",cu care au mers 4 zile si 3 nopti,in conditii inumane(vagon cu 70 de oameni,si doua galeti:una cu apa si una pentru nevoi fiziologice),au fost despartiti copiii pana in 16 ani si mai apoi 14,mamele si batranii de barbati,cu promisiunea ca se vor revedea in curand.Nu s-au mai vazut niciodata,cei dintai fiind dusi direct la camera de gazare...Nu vreau sa incerc sa va reproduc spusele dansului pt k probabil nu as reusi sa transmit tot,as pierde nuante sau m-as pierde eu in ele...
Asociatia Evreilor din Romania a facilitat publicarea a numeroase carti despre Holocaust,iar intr-una dintre ele ("Holocaust-ganduri,idei,sentimente") gasiti si gandurile mele ,pe la pagina 43... cateva fragmente ..:
"lacrimile neputintei si praful imbibat de sange se-nvolbura-n pucioasa,devenind o fiinta unica,diforma,teribila-o pata neagra ce crestea necontenit atingand marimi colosale ..spre infinitul zarii..cuprinse de flacarile balaurului pierzaniei..Un punct-un vultur sur ce face line cercuri deasupra ta ,plutind si croncanind sinistru,abracadabrant.Ciudat!..In bezna,din nou acelasi punct se face ratacit sub aripa vantului in miaza-noapte.Si peste toate,durerea vie ,mai vie decat insasi bataia inimii mele,furie orbita in negurile cetii lasate,teama covarsitoare de vid sau necunoscut-teribile copile ale Fortunei prinse intr-o hora dezlantuita a mortii.Carusel fatal al haosului primordial...joc de cuvinte sau cuvintele lui homo ludens?
Totul a stat pentru o clipa scursa prin clepsidra desertului,fila cartii roasa de timp si carii s-a intors,trecutul ca-n jocul oglinzilor paralele,a furat prezentul,calatorul singuratic s-a intors prin labirint in zona alfa,momentul initiatic ce avea loc acum o jumatate de veac si mai bine...
"Aveam doar sapte primaveri rasaritene,cararea insorita a vietii umbrita doar de copaci solitari si razleti,cand am auzit pentru prima data cuvantul "antisemitism" asociat cu acela de evreu.Cel de-al doilea imi era cunoscut pentru ca stiam deja ca bunul meu prieten Ianos este evreu.(..)Intrebari retorice ce curg precum margelele insirate pe firul prea subtire al vietii erau izbite de zidul implacabil de sarcasm,rautate ,ura.Pentru ca mai tarziu sa-mi fie dat sa aflu ca "antisemitism" inseamna ura,o ura absurda ,dar foarte puternica si mai ales foarte periculoasa!In mintea de copil arata ca un balaur de poveste ,de basm ,infricosator.Pueril si usor bucolic ,dar nu departe de tristul adevar...Revelatia a venit mai tarziu,dupa moartea lui Ianos,tovarasul meu de joaca ,prea mult iubit.(..)Tarziu,alte margele se vor insira pe acelasi fir de borangic,paianjen tacut ce-si tese panza in umbra tuturor cotloanelor inimii sale.(..)NU trebuie sa imbracam politica in vestamantul numit elegant apostazie pentru ca ne-am insela amarnic!Sarpele este dispretuit nu pentru ca musca,ci pentru ca se ascunde ca sa muste.(..)
-Cum am putea noi sa daramam barierele pentru a construi puntile de legatura ?
-Sa ne imaginam o piramida care se inalta spre cer ca o vesnica intrebare nerostita :"cine suntem?"..suntem caramizile care unite ar trebui sa formeze Marele Zid Omenesc.
-Ce ne lipseste pentru infaptuirea unitatii ?
-Faptul ca toti avem acelasi mester zidar si totodata deficienta ,cateodata absenta "mortarului"/legamantului,pentru ca o caramida nu va sta niciodata lipita de o alta ,fara acel ceva ,pe care imi place sa-l numesc ..toleranta.
-Nu inteleg .
-Ca sa vezi in adancimi,adu-ti lumina ta .
Varietatea oamenilor inseamna frumusete pentru lumea in care traim.Emil Racovita afirma ca :"Nu exista doua entitati asemanatoare in Univers",iar Tudor Arghezi a spus ca "Antitezele sunt viata ".Suntem piesele unui puzzle,daca in unele locuri rasare soarele mai curand nu inseamna k acolo dureaza ziua mai mult decat in alte parti.(..)
Datorita lui Ianos am devenit un om mai bun.
O mare personalitate a spus odata k in cetatea dreptatii poti fi ucis,invins insa ,niciodata .Singura conditie pentru ca raul sa biruie este ca oamenii buni sa nu faca nimic.(..)
"o lacrima s-a furisat prin clepsidra sparta si s-a lasat purtata de aripa vantului ce intorcea si ultima fila a cartii negre."
"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu